Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam. (decembrie, 1956)

Visează-mă-ntr-o barca venetiana,
Alunecand printre canale stramte,
Scurgandu-mă-ntre clapele de pian,
Pierzandu-mă in tine, pe-un coclau.

Sa tanjesti sa mă gusti
Cu ochii lucind de dorinţa
Paru-mi sa-ţi atingă umerii tristi
Iar pleoapele sa-ţi cada-n nestiinta...

Sa privesc cum te stingi o data cu apusul
Pe-o creasta bătută de vânt si ninsoare!
Un fulg sa îţi trezeasca pentr-o clipa gustul
Sa mă vrei încă o data...doar noi doi, la mare...

nu

Imi pare rau. Nu pot scrie despre ziua de ieri. Am incercat...

"Fiecare parinte doreste ca fiul sau sa mosteneasca de la el tot ce are mai bun, iar tatal meu mi-a daruit orasul Bombay. In locul cartilor pentru copii, mie mi s-au daruit legendele locale." ("Pamantul de sub talpile ei" - Salman Rushdie)

Dream About Me..

Un drum cu un taxi spre Eroilor. Sacadat, teama crestea, masina se oprea in diferite locatii. Pana cand.. s-a oprit de tot. Habar n-aveam ca acela era capatul calatoriei mele. Si inceputul unei nopti de alergatura, o noapte in care am tot incercat sa scap de voi. Cine sunteti voi? Probabil ca n-am sa aflu niciodata. Un detaliu imi amintesc insa... multe tatuaje, iar apoi eu, asaltata de vreo 20 indivizi. M-am trezit intr-o camera intunecata, rece... Balustrade impunatoare ascundeau ochi de copii. Din cand in cand, cate unul alerga prin jurul meu, marind suspansul si ametindu-ma... de aceea totul este vag in mintea mea. Chipurile, siluetele, locurile prin care am trecut... Brusc apare un barbat. Ma ia in carca si ma scoate din incaperea in care mirosul de mucegai era prea puternic si prea apasator. Cum am ajuns in acea incapere de lemn si plina de praf, gandaci? Nu as putea sa va spun... Si nici unde era. Stiu doar ca am fugit si de aici. Acelasi barbat, sau poate altul... m-a silit sa imi continui fuga, incercand sa scap de toata mizeria, tot pacatul...
Brusc, aud sunete de trompete. 4.18 AM. Thank God it was only a nightmare.

De ziua ta.. din nou se face ceata...

A fost o seara frumoasa. Linistitoare.

30-31 Ian 2010

Am vazut marea inghetataaaaa.....ăăăăăăăăăăă...

Sunrise, sunrise...

Ei bine...
A venit si vacanta. Multe lucruri bune s-au tot intamplat in ultima vreme. Anul 2009 s-a terminat spectaculos alaturi de prieteni, alaturi de tine, intr-o atmosfera frumoasa in care aburii de alcool pluteau fara nicio problema. Am fost invaluita, da. Apoi...2010! Facem ochi de dimineata, 1 Ianuarie 2010, ne intindem, cobor si mi-as dori sa fumez o tigara si sa beau o cafea. Cica m-am lasat de fumat. Sau nu. Si serile de poker, discutii interesante sau nu, desene animate rasiste... toate aceste seri continua. Se apropie sfarsitul vacantei. A inceput un an nou, zgribulita si confuza ma intorc pe 4 Ianuarie la scoala, nestiind exact ce caut. Ma dezmeticesc dupa aproximativ o saptamana, reintru in rutina si sunt cu gandul la vacanta, evident. Vacanta care incepe pe 29 Ianuarie. Cale lunga pana acolo. Note, sculat la 6 AM, ger de -20 grade...
Si iata-ma. E 29 Ianuarie. Si e vacanta. Acum imi doresc sa fiu in Anglia, sa cutreier cu tine peste tot, apoi sa inchidem ochii si sa fie vara lui 2010 si sa ne trezim in Barcelona, sa deschidem ochii bine si sa savuram... Sa savuram...

Cartea Mironei - Cella Serghi

"Mirona, nu ti-am spus nimic din cate as fi vrut. Suntem, hotarat, mai prejos decat hazardul si nu destul de tari pentru a fi demni. As vrea sa nu-ti amintesti decat ceea ce e providential in asemenea intalnire, deasupra vietii zilnice si obiceiurilor. As vrea sa-ti fi dat ceva, asa cum tu mi-ai dat mie. Ceva ce nu are nume, desigur, ceva asemanator unei confesiuni, dar mai tare si mai adanca in sine; certitudinea ca suntem in stare sa iubim si sa fim iubiti, asa dintr-odata, ca exista intre tine si alte fiinte omenesti o masura comuna, un punct de intalnire, un punct slab unde te poti atinge - foarte slab si totusi datator de mari forte. Nu stiu de ce ai acceptat sa cobori la Venetia cu mine, nici de ce ai fugit din bratele mele, de ce n-ai vrut sa fii a mea. Dar stiu ca, mai presus de frumusetea si inteligenta ta, ai o rara sensibilitate si nu esti naiva si suferi din pricina lucrurilor si ascunzi totul mai bine decat un barbat. Pastrez toate astea in adancul meu, ca si gandurile tale si tot ce am simtit din ceea ce esti tu... Ştefan."